Era acolo. Şi într-o fracţiune de secundă, fără să ezit, m-am întors şi am plecat.
Primul pas a fost un regret. Iar tot restul a fost un întreg dezastru.
Blestemul fracţiunii de secundă m-a lovit din plin.
Toată viaţa mea şi-a schimbat sensul prin prisma fracţiunii de secundă.
Toate prostiile pe care le-am făcut săptămâna trecută, şi care ieri păreau nimicuri, astăzi au un nou sens prin prisma unei fracţiuni de secundă. Totul s-a schimbat. Toate figurile de stil au o altă interpretare. Nimic nu mai are acelaşi înţeles ca înaintea acelui moment. Moment banal, nefericit, haotic.
O fracţiune de secundă în care am lăsat teama să decidă pentru mine. Iar teama a ales indiferenţa. A ales să facă un pas spre vest. Când tot ce trebuia să fac era să rămân locului. Odată ce asta s-a întâmplat, tot turnul s-a dărâmat.
O fracţiune de secundă pentru care aş da un an din viaţa mea mizeră.
O fracţiune de secundă care m-a învăţat regretul adevărat.
O singură fărâmă de timp care a avut forţa să răstoarne timpul cu totul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu