vineri, 1 iulie 2011

Back to normal...

Totul a început cu o seară de dans. We’re not humans tonight, they said. Just dancers.

Totul s-a sfârşit la semnul unei baghete magice. Call me Cinderella, she said. Cause I’m out at 3am.

Dar ce a fost la mijloc nu s-a transformat, cum v-aţi aşteptat, în praf şi ceaţă. Ci într-o floare de sfârşit de iunie, zart und leicht wie Sommerschein.

N-am ştiut că un sărut poate fi atât de uşor şi atât de greu în acelaşi timp. N-am crezut că aş putea ceda la o atingere atât de fină, atât de gentle… N-am vrut să port gândul cu mine…

Tot ce rămâne sunt întrebări fără răspuns. Ca de obicei, incertitudinea le acoperă pe toate. In the end, it doesn’t even matter.. E doar un dans. E doar o seară. E doar o altă poveste neterminată. E doar încă o pereche de ochi pierduţi care mi-au furat câteva vise.

E simplu: He's just not that into you...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu