sâmbătă, 14 martie 2009

Yes Me

Un copil cu ochi negri mi-a zis azi ca sunt prea rationala, ca ar trebui sa traiesc prin instinct si intuitie. Acum 4 ani, un alt copil cu ochi negri spunea ca numai ratiunea este o cale demna de urmat.
Si i-am crezut pe amandoi, pentru ca nu aveam de ales pe atunci.

4 ani am incercat sa ma convertesc la ratiune, am inchis fiecare farama de emotie in mine,ceea ce nu era greu, pentru ca era deja aproape tot inchis, am inceput sa citesc filosofie, am incercat sa neg dragostea.

Dar nu e asa. E o prostie.

M-am trezit dupa 4 ani cu neputinta de a mai gandi ceva...

Acest copil cu ochi negri imi spune sa nu mai gandesc, pentru ca cei care gandesc, au murit deja.
Un intelept.. cine sa stie ce ochi a avut? ... spunea niste cuvinte care au strabatut secole: gandesc, deci exist. Dar oare si traiesc?

Ma voi trezi maine si voi face tot ce voi simti?
Nu.
Pentru ca nu am puterea.. nu am curajul...

Yes Man... a vazut cineva filmul? E vorba de un tip deprimat, care refuza orice invitatie oriunde... sta in carapacea lui si sufera... just like me...
Pana cand un ... alt tip... il duce la o conferinta unde i se spune: acum faci un legamant: de astazi incolo vei spune da la orice.

Nu am forta asta..
Daca o aveam, eram un om fericit.

Ce ne face pe noi, oameni ai secolului al XX-lea sa ne inchidem in noi?
Sau poate gresesc? Sunt doar eu mai ciudata?
Doar eu ma ascund in spatele unui monitor, spunand lucruri care nu imi vor iesi prea curand pe gura...?
Nu cred.
Look around.
Look at you, people.

Sa nu gandesc... ha! Cine nu gandeste in ziua de azi?
Daca e ca gandirea sa ne distruga... inseamna ca ne distrugem zi de zi.
Schopenhauer, daca nu ma insel... spunea ca constiinta e un beteag carat in spate de sinele orb, si care justifica tot ceea ce face acest orb.

Si atunci, maine de dimineata, cand ma voi trezi, ce voi alege sa fiu?
Tot eu.
De ce?

Pentru ca nici un copil cu ochi negri nu ma poate schimba.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu