Nu scriu pentru alţii, ci scriu pentru mine.
Şi mă doare la patină de ce credeţi despre asta.
Nu scriu despre cineva anume, ci despre întreaga lume care gravitează în jurul meu.
Şi mă doare la patină de ce credeţi despre asta.
Nu scriu pentru a mă eschiva de la a-mi scrie licenţa, ci pentru a putea să o scriu.
Şi mă doare la patină de ce credeţi despre asta.
Nu scriu pentru a impresiona pe cineva sau pentru a schimba realitatea, ci pentru a înţelege.
Nu scriu ca să mă plâng, ci ca să mă înţeleg.
Nu scriu pentru viitorul literaturii româneşti, ci pentru trecutul, prezentul şi viitorul meu.
Nu scriu din lipsă de ocupaţie, ci din lipsă de oameni.
Nu scriu pentru că mă preocupă un subiect anume, ci pentru că unele subiecte nu îşi mai au locul decât aici.
Nu scriu ca voi să citiţi. Scriu ca eu să citesc, over and over.
Nu scriu pentru că pot, ci pentru că sunt bună.
Şi mă doare la patină de ce credeţi despre asta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu